,,Veseleste-te
Viflaime, Efrata, gateste-te, caci, iata Mieluseaua, pe Pastorul cel
Mare, in pantece purtandu-l, se grabeste sa-l nasca." Condacul
Inainteserbari.
Aceste cuvinte ne reamintesc, noua crestinilor, implinirea Scripturi. Ca, Salvatorul omeniri, a sosit pe pamant pentru a mantui neamul pacatos, urmasul lui Adam.
De peste cinci mii de ani, pacatele lui
Adam, inchisese usile cerului pentru neamul omenesc, sfaramand
legaturile care-l uneau cu Dumnezeu Creatorul. De acea tot pamantul era
in asteptare unui izbavitor, care avea sa vina ca sa-l ridice din nou la
demnitatea de fiu al lui Dumnezeu.
Aceasta
speranta a poporului ales a fost vestita dealungul intregi Scripturi,
astfel:
- Zamislirea lui Isus dintr-o fecioara este anuntata in
cartea Faceri cap. 3/15, unde se spune: ,,vrajmasie voi pune intre
tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei; el iti va zdrobi capul,
iar tu ii vei urmari calcaiul ei."
- Nasterea
lui Isus din fecioara este profetita de catre Isaia in cap. 7/14, unde
citim: ,,iata fecioara va concepe si va naste fiu si il va chema
Emanuiel, ce se talcuieste Mantuitor."
- Locul
nasteri este profetit de Miheia in cap. 5, 1 - 4 unde, spune: ,,Si
tu Bethleeme...caci din tine se va naste povatuitor al carui inceput
este in vesnicie."
Apoi cu
exactitate se vorbeste de numele lui, de patima si moartea lui, de
inviere lui, cu sute de ani inainte de intruparea sa, care s-au implinit
in persoana Mantuitorului nostru Isus Cristos.
Dar asteptarea Mesiei, a unui izbavitor, se manifesta nu
numai la evrei ci la intreg neamul omenesc, incat mari intelepti si
ganditori ai antichitati , si-au exprimat credinta intr-un viitor
Salvator al omeniri. Astfel ca:
- indieni asteptau intruparea
unui zeu care sa zdrobeasca capul sarpelui;
- chinezi
asteptau pe ,,Omul din Apus" care sa aduca fericirea dorita;
- Grecii
credeau ca Prometeu nu va putea scapa de chinuri pana cand un zeu
nu le va lua asupra sa.
- Platon si Aristotel
credeau in Logosul sau Inteleptul universal;
- Tacit,
Suetoniu si Virgiliu, asemenea magilor, aratau ca pe vremea lor,
asteptarea unui Mantuitor care va sa vina din Orient, era generala.
Noul Testament, pe masura curgeri sale,
citeaza evenimentele petrecut din profetiile Vechiului Testament.
Pentru a arata arborele genealogic al lui
Isus, sfantul evanghelist Matei imparte cele 42 de generatii din
,,Cartea neamului lui Isus" in trei grupe a cate
14 generatii.
Astfel aflam ca, primi
stramosi ai Domnului au fost: Avram, Issac si Iacob si toti care au
urmat pe aceasta linie, pana la David.
Cea de a
doua grupa incepe de la psalmistul si regele David pana la
stramutarea evreilor in Babilon.
Cea de a
treia cuprinde perioada de la robia babiloniana pana la sfantul
Iosif, tiitorul sfintei familii.
Compunerea grupelor din numarul 14 este rezultatul adunari a doua cifre
de 7 care este un numar cu valente simbolice in sfanta Scriptura.
Evanghelia pe care am ascultat-o astazi
este ca un apel adresat constiintei noastre, o chemare sfanta ca acum,
la nasterea lui Cristos, nu sa aniversam un eveniment istoric, ci sa
facem in asa fel ca Isus sa se nasca si in inimile noastre si mai mult
sa-i facem iesle permanenta in ele.
Isus,
din dragoste s-a intrupat. Si din aceeasi dragoste vine mereu spre noi,
sa nu-l lasam sa astepte afara de viata noastra, ci sa-l primim acolo in
sufletul nostru pentru ca va face in asa fel ca ochii nostri, la acest
praznic minunat, sa se indrepte si spre cei nevoiasi: copii, batrani,
vaduve, orfani abandonati, bolnavi si saraci.
Craciunul este un mesaj special adresat celor singuri si
neajutorati. De aceea fiecare dintre noi, crestini, ar trebui ca in
aceasta perioada sa cautam, mai mult ca alta data, persoanele singure pe
care sa le vizitam si carora sa le aratam ca nici ele nu sunt singure,
ca Dumnezeu este cu ele si ca lui ii pasa de ele.
Asa se traduce numele de Emanuel - Dumnezeu este
cu noi -. Dumnezeu este cu noi atunci cand suntem in necazuri, cu
noi este cand suntem slabi si cadem, in orice fel. Dumnezeu ramane cu
noi, creaturile sale, si dupa moartea noastra, asezandu-ne in locul in
care noi ni l-am pregatit inca de pe pamant.
Duminica aceasta este numita ,,Dinaintea Nasteri Domnului"
pentru ca ea are rolul de a ne pregati sufleteste pentru marele praznic
al nasteri Mantuitorului lumi.
Oare
noi, cum ne-am pregatit sau ne pregatim pentru intampinarea nasteri
Domnului ? Va afla Domnul pacii, pace si in sufletele noastre ?
Fecioara a gasit loc sa-l nasca pe Fiul lui
Dumnezeu intr-o pestera saraca material, dar bogata spiritual, va gasi
si Isus in inimile noastre darurile spirituale, sadite de urmarea
poruncilor sale ?
Isus nu intra sa
salasluiasca in inimile pline de ura, rautate, mandrie si desfranare. Si
nu intra nici in casele unde stapaneste betia, ucidere, desfraul si
necredinta.
Trebuie
ca nimeni sa nu aiba usile inimi si ale sufletului sau incuiate, ci sa
le curete mereu, prin taina sfintei spovezi si sa le hraneasca si sa le
adape cu Trupul si Sangele Domnului, ca astfel pregatiti sa ne impacam
uni cu alti si impreuna cu ingeri in aceasta seara sfanta sa cantam: ,, Cristos se naste." Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.