Taierea capului sfantului Ioan Botezatorul (29 august)

Sfantul Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului a primit, chiar de la Isus, marturia ca a fost cel mai mare dintre toti oameni nascuti din femeie si cel dintai dintre profeti. Iar Ioan, spune despre sine si despre Isus urmatoarele : ,,Eu va botez cu apa, dar vine altul ,mai mare decat mine, el va va boteza cu foc si cu Spirit sfant." Mt. 3/11.
Sfantul Ioan medita fara de incetare la Cuvantul lui Dumnezeu si considera, toate cele lumesti ca fiind nesemnificative in fata Legi lui Dumnezeu, a carui desavarsire cauta, atat pentru el cat si pentru a o impune si altora. De aceea nu-i este frica sa-l mustre pe regele Irod Antipa, tetrarhul Galilei care traia in afara legi cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip si caruia ii spune: ,,Nu-ti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau." Mt. 14/4. Motiv pentru care Irodiada il ura, dar ii purta si frica ca nu cumva regele, un om slab si influentabil, sa asculte de sfantul Ioan si sa o alunge de la palat, de aceea nutrea in sufletul sau suprimarea proorocului.
In cele din urma prin mijlocirea sotului ei, betiv si desfranat, isi atinge scopul perfid, acela de a-l suprima pe sfantul Ioan, dupa ce regele il aresteaza si il inchide in fortareata sa de la Macherante.
Crima pusa la cale de Irodiada se produce cu ocazia serbari onomastici sotului ei care invita la banchet mai multi prieteni si cand, in timpul petreceri, dupa ce aburi alcoolului le intunecasera mintile la toti si Salomeea, fata Irodiadei si a fratelui sau Filip, danseaza voluptos sub privirile desfranate ale tatalui vitreg si a celorlalti meseni, acesta-i jura ca-i va oferi tot ceea ce va cere, pana la jumatate din regatul sau. De aceea, la sfatul mamei sale, Irodiada, cere sa-i fie adus pe tava capul sfantului Ioan Botezatorul. Si, pentru ca Irod era sub influenta alcoolului si nu vroia sa se faca de rusine in fata prietenilor sai ii ideplineste fetei dorinta, care era de fapt dorinta mamei sale Irodiada.
Prin viata, dar si prin moartea sa, Inaintemergatorul Domnului, ramane pentru toti crestini, nu numai un profet, ci si un stapanitor al vieti spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil ne invita si pe noi sa luptam pana la moarte impotriva pacatului, pentru respectul dreptati si al legi lui Dumnezeu.
Sfantul Ioan Botezatorul ramane si un mare luptator si aparator al casatoriei, cauza pentru care, sfanta Evanghelie, ne spune ca a si murit.
Este trist ca asemenea lucruri s-au intamplat acum doua mii de ani, dar mai regretabil este ca asemenea fapte se repeta si in zilele noastre. Se pare ca omul nu a prea invatat nimic, nici din propovaduirea Evangheliei si nici din istoria crestinatati, complacandu-se in mocirla pacatului.
Moartea sfantului Ioan Botezatorul este si un strigat peste veacuri impotriva pacatelor pe care le face omul stapanit de aburi alcoolului, cand oameni nevinovati trebuie sa plateasca cu viata in fata celor posedati de diavolul acestui flagel mondial.
Din cauza acestei maladii universale, mii si milioane de copii, nascuti sau inca nenascuti, sunt omorati, uneori chiar de catre cei care le-au dat viata sau i-au procreat. Destinele multor tineri sunt distruse prin desfrau de personaje malefice care sustin ca lucreaza in numele lui Dumnezeu, cand de fapt ei indeplinesc lucrurile si lucrarile diavolului.
In ultimul timp, un alt diavol care bantuie peste sufletele tinere si ratacite, nu numai din vina lor ci si a parintilor, sunt drogurile, care fac zilnic mii si chiar milioane de victime nevinovate in intreaga lume. Deasemenea, homosexualitatea si lesbianismul, pacatele capitale ale Sodomei si Gomorei, sunt ridicate astazi la rang de virtute de catre niste minti bolnave fara pic de jena, contrar legilor firesti ale lui Dumnezeu, in timp ce oamenilor biserici, care se ridica impotriva acestor pacate strigatoare la cer, li se inchide gura cu ,,drepturile omului." Chiar in numele acestor asa zise drepturi ale unor oameni (pentru ca nu toti oameni au cele mai elementare drepturi) se produc crime si diferite orori. Oare chiar atat de mult sa fi decazut omul zilelor noastre incat sa nu mai simta mirosul urat de putregai al pacatului si sa nu-i mai provoace nici o reactie de constiinta si responsabilitate ? Oare, sfantul Ioan Botezatorul a murit in zadar din moment ce nimeni nu mai vrea sa mediteze la lupta sa ? Ca om imi vin greu sa cred acest lucru, dar si mai greu imi este sa vad ca nu ne schimbam si ca nu tinem de loc la morala crestina. Oare trebuie sa moara de fiecare data cate un Ioan Botezatorul ca sa atentionam o Irodiada moderna si un Irod modern care vor sa-si traiasca nestingheriti nelegiuirile ?
Dupa cum am vazut, intotdeauna au existat oameni pacatosi si pacate, si intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, Dumnezeu i-a pedepsit si aproape intotdeauna acestea si-au recunoscut vina si au fost convinsi de meritul pedepsei primite pentru nelegiuirea lor.
Oare toate aceste nenorociri care se abat peste noi: seceta cumplita, ploi care muta asezari umane si schimba cursuri de ape, grindina, care distruge toata bruma taranului si nu numai, geruri cumplite sau calduri insuportabile, in zone in care asa ceva nu s-a mai pomenit, precum si alte fenomene meteorologice la care oameni de stiinta nu le gasesc explicatii, nu sunt tot atatea avertismente date de Isus, prin care ne cere: ,,Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor!"? Mt. 3/2. Amin.