,,Adevarat ca a inviat!" pentru ca: ,,daca
nu ar fi inviat zadarnica este propovaduirea noastra si credinta voastra"
ne spune sfantul apostol Pavel, noua si Bisericii din Corint in 1 Cor. 15/14.
Ioan, cel mai iubit ucenic al lui Cristos,
fuge intr-un suflet la mormantul lui Isus, unde ajunge primul dupa ce Maria
Magdalena le adusese vestea ca a vazut mormantul lui Isus, gol. Acest ucenic
este acela care a fost alaturi de Isus, de Fecioara Maria si de femeile care nu
l-au parasit nici pe drumul Golgotei dar nici atunci cand si-a incredintat
sufletul in mainile Tatalui Ceresc. Dar si cel care, dupa Invierea si aratare,
a ramas in preajma lui Isus pana la Inaltare si care, in 1 Io. 1/1 spune: ,,ce
am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si mainile noastre au
pipait, despre Cuvantul Vieti, aceea va vestim."
De
fapt, noi nu credem ca Isus a inviat pentru ca Maria Magdalena a spus lui Petru
si ucenicilor, care erau cu el, ca a vazut mormantul lui Isus gol. Nici pentru
ca, cei doi Petru si Ioan, au gasit in el giulgiul cu care a fost infasurat
trupul lui Isus si nici pentru cele spuse de inger femeilor mironosite ajunse
la mormant. Acestea toate pot creea dubii si interpretari. Noi credem pentru
marturisirea celor care au fost in preajma lui Isus dupa Inviere si pana la
Inaltarea sa la cer, dupa cum afirma sfantul apostol Petru: ,,Dumnezeu i-a
dat sa se arate, nu intregului popor, ci noua celor care am mancat si am baut
impreuna cu el."
O minte sanatoasa nu se poate indoi de
invierea lui Isus pentru ca nimeni nu ar putea explica, in caz contrar, cum
atatea oameni care au fost in preajma lui Isus dupa Inviere, au sustinut
Invierea indiferent de consecintele si pericolele la care s-au expus: moarte,
chinuri si suplicii in cele mai dramatice forme, numai pentru a sustine ceva ce
nu au vazut si despre care nu s-au convins cu simturile lor!
Sfantul Ioan Gura de Aur, referitor la
aceasta a scris: ,,O mare dovada a invieri lui Isus a fost tocmai marea
putere pe care a manifestat-o dupa moartea sa, i-a convins pe cei vii sa-si
paraseasca: tara, casa, rudele, sotiile, copii, parinti si prieteni fara sa se
gandeasca la propriul pericol, la viata lor. Toate acestea sunt realizari, nu
ale unui mort ce a ramas in mormantul sau, ci ale lui Dumnezeu, cel
inviat." Apoi mai credem si pentru ca ne sunt transmise de catre
Dumnezeu prin alesi sai, peste care nu planeaza nici un dubiu, si astfel nu
suntem inselati in credinta noastra. Si, la toate acestea se adauga uluitoarea
transformare, din temelii a intregii omeniri si raspandirea cu repeziciune a
noii credinte si imbratisarea ei de un foarte mare numar de popoare incat la
peste douazeci de secole de la acel eveniment este pastrata si evocata
nealterat.
Lumina care a fost trimisa atunci de Tatal
Ceresc, peste intreaga omenire, a ramas nealterata si la fel de puternica in
mijlocul poporului castigat de Fiul sau prin Jertfa pe Cruce si Invierea sa
dupa trei zile ca sa ,,lumineze tot poporul".
Omul, prin Invierea lui Isus, a descoperit
sensul vieti si al morti. A descoperit ca, moartea nu este ultimul stadiu al
omului ci faptul ca ea este inceputul uneia noi, nebanuite inainte de Jertfa
lui Isus. Cu toate ca ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce, adresate Tatalui
Ceresc, au fost: ,,s-a sfarsit" acestea nu au facut referire la
sfarsitul sau, ci la sfarsitul misiuni ce i-a fost incredintate, deoarece
Invierea lui Isus este realitatea faptului ca, prin moarte, omul intra din nou
in stadiul vieti in care a fost creeat si in care a trait pana la pacat. Stadiu
in care nu se mai petrece actiunea legilor fizice si biologice asupra sa, ci
trairea in har intr-o viata definitiva.
Prin moarte, Isus, a omorat moartea, a ingropat-o,
a distrus pacatul, cel care-l desparte pe om de Dumnezeu. Iar prin Inviere a
readus bucuria vieti, a facut din creeatura lui Dumnezeu - omul - o fiinta
constienta de adevaratul loc pe care-l ocupa in Univers. Iata de ce, omul,
trebuie sa fie mereu cu grija ca, radacinile acestei vieti, castigate de Isus
pentru el, sa fie nutrite mereu cu Trupul si Sangele Domnului - garantia vieti
de veci. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.