Sfanta Evanghelie de
astazi ne prezinta solidaritatea pe care crestini trebuie sa o aiba cand
este nevoie de interventia lor pentru ajutorul aproapelui, dupa porunca
iubiri lasata de Cristos. Ajutor ce trebuie acordat aproapelui nostru,
indiferent daca este ruda, prieten sau un simplu strain care are nevoie
de ajutor si mai ales de ajutorul nostru in a regasi calea spre
Dumnezeu, de care s-a departat prin pacatele si inchistarea inimi sale.
Si, daca reusim sa-l repunem pe calea cea dreapta, bucuria noastra va fi
cel putin la fel de mare ca al celor patru insi ce l-au adus pe
paralizat la Isus, si la care i-a fost prezentat, in acel mod
neobisnuit, prin tavan.
Si noi, aproape de fiecare
data cand venim la Isus, suntem neputinciosi si de multe ori paralizati
de propriile noastre pacate, incat avem si noi nevoie de rugaciune
pentru a reusi sa ,,ne luam din nou patul."
Si, tot de
fiecare data, ne simtim puternici si suntem bucurosi ca ne-a spus si
noua, asemenea paraliticului din Evanghelia de astazi: ,,fiule,
iertate-ti sunt pacatele tale!"
Gestul celor patru insi
este si o rugaciune prin care-i cer lui Isus vindecarea celui suferind.
Pentru
ca rugaciunea sa fie primita este nevoie, in primul rand de credinta,
de o credinta adevarata, asa cum au dat dovada cei patru, prin care au
obtinut mantuirea paraliticului.
Sfintele Evanghelii ne
arata, nu o data, ca Isus intervine, cu puterea vindecatoare, numai
atunci cand in sufletul omului vibreaza, la cote maxime, credinta
adevarata, atat in cel care solicita ajutor pentru el insusi, ca femeii
bolnava de hemoragie de 18 ani sau cand, aceasta interventie, se
solicita pentru altcineva, cum a facut femeia cananianca pentru fiica
ei.
Dupa
cum s-a intamplat si in cazul celor patru, din Evanghelia citita
astazi: ,,Si cand a vazut Isus credinta lor, a spus..." Deci,
numai cand a vazut Isus credinta a intervenit cu puterea vindecatoare a
dumnezeiri sale, pentru ca mai spune Isus, cu alta ocazie: ,,nu tot
cel ce zice, Doamne, Doamne, va intra in Imparatia cerurilor."
Carturari si Farisei, prezenti la aceasta minune,
stiau din Legea Veche faptul ca o vindecare se produce numai dupa ce se
curata pacatele din sufletul celui suferind si ca vindecarea trupului
poate veni numai de la cel care poate ierta si pacatele. Ori, cine poate
ierta pacatele omului ? Cu siguranta, Dumnezu. De aceea, acestea, cand
aud ca-i spune paraliticului: ,,Fiule, iertate-ti sunt pacatele
tale!",considera ca Isus a comis o blasfemie. Dar, Isus, le arata
ca el este Dumnezeu si ca, intradevar, l-a vindecat pe cel adus cu
patul, fiindca-i zice acestuia: ,,Ia-ti patul tau si mergi la casa
ta!"
Oare,
ce alta dezlegare mai linistitoare si-ar fi dorit paraliticul, decat
aceasta pe care, fiecare din cei care se duc la spovada, o aud rostita
si de reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, preotul, spunand-o dupa ce;
ti-ai istorisit pacatele, te-ai cait, ti-ai luat angajament sincer de a
nu mai pacatui, ti-ai cerut iertare si canon: ,,…Iara eu,
nevrednicul preot prin puterea care mi s-a dat, te iert si te dezleg, pe
tine, de toate pacatele tale..."
Daca Isus, fiind Dumnezeu,
are puterea de a vedea in sufletul omului ca printr-o fereastra,
preotului trebuie sa i le marturisesti pentru a cere de la Dumnezeu,
prin rugaciune, iertarea pacatelor tale. Dupa cum vedem, Dumnezeu, a dat
puterea de a ierta pacatele unor oameni, cuprinsi de toate incercarile
si slabiciunile omenesti, atunci cand dupa invierea sa le-a spus
apostolilor: ,,Luati Spirit Sfant, carora le veti ierta pacatele,
vor fi iertate, dar si celor care le veti tine, vor fi tinute!" Io.
20; 22/23. Vedeti ce mare taina a dat Dumnezeu alesilor sai ?
Mare este lauda ta, Doamne si binecuvantata
lucrarea mainilor tale.
De aceea, preotul fiind omul lui Dumnezeu (,,Hommo
Dei") fiecare trebuie sa apelam la el cu incredere si convingere ca
va mijloci si pentru noi, prin rugaciunile sale, pe langa Tatal Ceresc
si Fiul sau Isus Cristos ca sa ne ajute sa depasim ispitele si
incercarile acestei vieti. De fapt, orice lucru sau lucrare ce urmeaza
sa o facem, pentru a o duce la bun sfarsit, trebuie sa o incepem cu o
spalare, o curatire a sufletului prin sfanta Taina a spovezi, cu semnul
sfantei cruci si cu rugaciune. Si, ajungand astfel in har, sa ne pastram
in har pentru intreaga perioada cat Dumnezeu ne da timp pentru sincera
cainta. Ca apoi, sigur, sa ne ferim a mai face pacate care ne-ar
determina sa reluam intreaga lucrare de la inceput, fiindca, atunci, nu
va mai fi atat de usor ca de prima data.
A te spovedi
este o virtute, un act de smerenie in fata lui Dumnezeu, iar virtutile,
asa dupa cum cunoastem, sunt comorile pe car omul le ia cu el in
vesnicie. Cel care nu-l lasa pe om sa se smereasca in fata lui Dumnezeu
este Diavolul. El il incurajeaza sa fie mandru, sa nu se umileasca, nici
in fata lui Dumnezeu si nici in fata preotului, sa nu se spovedeasca
pentru ca, prin toate acestea diavolul isi pierde clienti si nu ar mai
putea sa se faleasca cu numarul mare al adeptilor care-l urmeaza si il
bine dispun.
Trebuie sa stiti ca, bucuria si distractia
diavolului este atunci cand il vede pe om, aceasta sarmana creeatura ce
si-a pierdut mintea, cum pacatuieste. In timp ce ingerul tau pazitor
plange si incearca sa te scoata din bratele lui, prin mustrarea de
constiinta, de multe ori chiar in timpul comiteri pacatului, diavolul
rade, danseaza si se distreaza satisfacut ca tu te balacesti in pacate
ca bivolul vara in namol. De aceea, Biserica, va indeamna mereu si
mereu, prin Sfintele Liturghii, sfintele evanghelii si glasul
reprezentantilor lui Isus pe pamant: ,,Fiule, ridica-te din
mocirla pacatului, dezleaga-ti latul ce te strange si du-te la Dumnezeu,
curat, prin baia sfintei Spovezi."
Oare nu l-ai
bucurat pe diavol destul ? Nu crezi ca ar fi timpul sa-l bucuri si pe
Dumnezeu ca sa auzi si tu acele sfinte cuvinte pe care Isus le-a
adresat, prin sfanta Evanghelie de astazi paraliticului: ,,fiule,
iertate-ti sunt pacatele tale!" Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.